Relieful Romaniei se compune din trei trepte majore si anume: cea inalta a Muntilor Carpati, cea medie care corespunde Subcarpatilor, dealurilor si podisuriloe si cea joasa care corespunde campiilor, luncilor si Deltei Dunarii. Caracteristicile principale ale unitatilor de relief sunt proportionalitatea (31% munti, 36% dealuri si podisuri, 33% campii si lunci) si dispunerea concentrica a treptelor majore ale reliefului.

A. Relieful Romaniei este diversificat

Pe teritoriul României se întâlnesc toate formele de relief:

Munții Carpați formează o coroană centrală cu pășuni pentru creșterea animalelor, cu păduri bogate, cu izvoare ce generează ape curgătoare puternice. Dealurile acoperite cu livezi și viță de vie înconjoară Carpații. Câmpiile au soluri fertile si subsoluri cu zăcăminte naturale. Teritoriul țării este peste tot locuibil oferind posibilități de dezvoltare economică practic nelimitate.

B. Formele de relief sunt împărțite proporțional

Munții, dealurile și câmpiile ocupă fiecare aproximativ o treime din suprafața totală.

C. Marile unități de relief sunt forme de relief având caracteristici proprii

1. Podișul Transilvaniei este așezat în mijlocul țării;

2. Munții Carpați înconjoară Podișul Transilvaniei;

3. Dealurile Subcarpatice sunt așezate în jurul Munților Carpați;

4. Podișul Moldovei este așezat la răsărit;

5. Podișul Getic este așezat la sud;

6. Câmpia de Vest este așezată la apus;

7. Câmpia Română este așezată la sud, până la Dunăre;

8. Podișul Dobrogei este așezat între Dunăre și litoralul Mării Negre.

D. Marile unități formează trepte concentrice de la mijlocul țării spre margini

Formarea reliefului

Relieful României este rezultatul mai multor procese pe care scoarța terestră a suferit-o de-a lungul a sute de milioane de ani.

În Europa prin cutanare s-au înălțat câteva formațiuni printre care și o parte din Dobrogea (Podișul Casimcei), apoi s-a format un lanț muntos numit hercinici ce ajungeau până în Dobrogea  (Munții Măcinului). După câteva milioane de ani o parte din munții hercinici, ca urmare a mișcării scoarței terestre, au dispărut.

Se formează mai apoi lanțul alpino-carpato-himalaian, formațiune muntoasă ce cuprinde întreg uscatul euro-asiatic. Carpații s-au format ca urmare a încrețirii Pământului într-un timp foarte îndelungat. La formarea lor au contribuit și erupțiile vulcanice din estul Podișului Transilvaniei, unde s-a creat și cel mai lung șir de munți vulcanici din Europa.