Vegetatia , fauna si solurile Romaniei
Caracteristici generale:sunt determinate de climă în special formaţiuni biopedogeografice zonale;dar şi de relief formaţiuni biopedogeografice azonale;sunt interdependente;activitatea antropică a influenţat negativ elementele biopedogeografice mai ales prin despăduriri.
a. ZONA STEPEI ŞI SILVOSTEPEI - 0-300 m
1. Stepa – 0-100m
- caracteristică: C. Bărăganului, Dobrogea central-sudică, sudul Pod. Moldovei
Dep. Elan, C. Bahluiului, SV C. Banatului, Lunca Dunării-stepa secundară
- vegetaţia ( ierburi mărunte xerofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 1
2. Silvostepa: - 100-300 m
- caracteristică: C. Moldovei, E Pod. Bârladului, SE Colinelor Tutovei, C. Tecuci, C. Râmnicului, V C. Burnazului, S C. Olteniei, SV Dobrogei, Dobrogea de Nord ( excepţie M. Măcin). C. Transilvaniei. C. Banato- Crişană
vegetaţia (ierburi mărunte xerofile şi pâlcuri de arbor cu specii termofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 1
b. ZONA PĂDURII—300-1800 m
I. Etajul pădurii de foioase –300-1200 m
1.Subetajul stejarului –300-500m (uneori chiar de la 100 m sau 200 m)
2.Subetajul de amestec gorun şi fag -500-700 m
3.Subetajul fagului – 700 –1200 m
II. Etajul pădurilor de amestec fag şi conifere – 1200 -1400 m
II. Etajul pădurii de conifere – 1400 -1800 m
c. ZONA ALPINĂ – la peste 1800 m
1.Etajul subalpin- 1800 –2000 m
2.Etajul pajiştilor alpine ( stepa rece) 2000 m
B. UNITĂŢILE AZONALE ( INTRAZONALE)
Apar pe suprafeţe restrânse fiind impuse de tipul de rocă, intervenţia antropică şi microclimat.
Tipuri
a.de luncă- vegetaţie de luncă (plante higrofite),faună caracteristică, soluri aluvionare
b.de sărături- vegetaţie halofilă, faună caracteristică, soluri sărăturate ( soloneţuri şi solonceacuri)
c.de nisip- vegetaţie psamofilă, faună caracteristică, soluri nisipoase( psamosoluri)
d.de mlaştină- vegetaţie higrofilă, faună caracteristică, soluri turboase (organice )
C. VEGETAŢIA ŞI FAUNA ACVATICĂ
1. Vegetaţia şi fauna apelor curgătoare şi lacurilor
2. Vegetaţia şi fauna din Marea Neagră
Intervenţia antropică – a determinat modificări importante asupra elementelor biopedogeografice
1. Vegetaţia:
- înlocuirea completă a pădurilor cu pajişti secundare sau terenuri agricole
- reducerea suprafeţelor forestiere-doar 27% în prezent din suprafaţa ţării
- extinderea speciilor cu capacitate de regenerare mai mare dar slab productive ( fag, stejar, ţăpoşica de munte, etc.)
2. Fauna:
- în fauna spontană predominau elementele central- europene urmate de cele pontice şi sudice
- unele specii au dispărut: bourul, antilopa de stepă, castorul ,zimbrul, elanul, vulturul bărbos
- unele specii sunt pe cale de dispariţie: vulturul alb, bufniţa, dropia, acvila de munte
- diminuarea habitatului unor specii : broasca ţestoasă
- introducerea unor specii noi ( unele dăunătoare- gândacul de Colorado, filoxera): marmota, capra neagră, muflonul